marți, 16 septembrie 2008

9.2. Ce-ar fi fost daca...


Nu sunt genul de om care pune raul inainte. Dimpotriva! Sunt convinsa ca la orice problema exista o rezolvare, o solutie, dar atunci cand trebuie, la timpul potrivit. Cuvantul meu de ordine este simplu: rabdare, desi un sagetator, asa cum sunt eu, nu prea stie ce-i aia... Totusi incerc de la an la an – zicand ca ma mai maturizez si eu – sa asez rabdarea pe primul loc in ierarhia valorilor care imi sustine existenta.

Totusi vine o zi cand inainte de lucruri bune si frumoase, inainte de optimism si gandire pozitiva, asezi un simplu ”ce-ar fi fost daca...” ce schimba complet balanta.

Azi mergeam pe un drum pe care il fac de luni de zile, ii cunosc toate gropile si toate serpentinele... Masina raspunde la comenzi si urmeaza drumul fara probleme, dar azi, brusc, in cale a aparut... un „stol” de gaini idioate care s-au trezit chiar atunci sa-mi taie calea. Suflet bun, care tine la animale, apas frana ca sa las orataniile sa treaca, dar masina scapa de sub control si se rasuceste in loc, 90 de grade, blocand total soseaua. Culmea, nu m-am pierdut, pe moment, ci am lasat masina sa patineze in voia ei pana s-a oprit. Am rasuflat usurata ca s-a terminat valsul pe patru roti generator de adrenalina, si am inceput sa numar riscurile care ar fi putut sa-mi incheie definitiv buna dispozitie. Nu cred ca as fi spus "adio" de la viata de la o banala frana care mi-a invartit masina in loc – dar poti sa stii? - dar cand incep sa inventariez „ce-ar fi fost daca...”, imi dau seama ca momentul nu a fost deloc o bagatela.



  • Strada era goala... dar ce-ar fi fost daca trecea atunci un om chiar pe acolo? La 10 metri mai incolo trecea alene un om tragand dupa el un carut cu lemne... (Cand m-a vazut - probabil usor alba ca varul - mi-a spus hatru "pentru o gaina, doamna?"...)

  • Cinci metri mai la stanga de sosea era o rapa... dar ce-ar fi fost daca masina scapa de sub control si cadeam de-a dreptul in rau?

  • La 20 de metri de acel loc, pe marginea drumului se afla un stalp de electricitate... ce-ar fi fost sa fie in calea mea?

  • La 2 metri de botul masinii era un gard ce inconjura o curte... dar ce-ar fi fost daca masina se oprea in el?

  • Nici din spate, nici din fata, de pe contra sens, nu venea nici o masina... dar ce-ar fi fost daca venea?
Si seria „ce-ar fi fost daca” poate continua pentru a-mi mari si mai mult sentimentul ca am castigat enorm intr-o fractiune de secunda. Ce am inteles din asta? In afara de faptul ca viata ta sau a altuia – care ar fi putut trece in acel moment pe acolo – atarna de un fir de ata... ca azi esti, maine poti sa nu mai fii... ca nu trebuie sa fii vinovat de ceva ca sa dispari de pe aceasta lume... ca Dumnezeu e acolo sus si vegheaza si aseaza deasupra un inger care sta cu ochii pe tine... ca viata unei gaini nu e mai importanta decat a ta – desi au scapat, blestematele... – mai spun ca azi am economisit cateva milioane bune de lei, cat ar fi costat reparatiile la masina, plus cateva zile/saptamani de stres si timp consumat aiurea pe la politie, asigurari si service, dar, mai ales, mi-am salvat pielea!! O, da, de gaina!!!

1 comentarii:

Anonim spunea...

Bine ca totul s-a terminat cu bine si ca Dumnezeu a fost acolo.
Intr-adevar, viata noastra este atat de scurta, iar linia dintre existenta si nonexistenta este atat de subtire incat nici nu se vede. Pacat, totusi, ca nu suntem consienti de valoarea vietii si ca in scurta noastra plimbare prin singura lume pe care o percepem constient nu ne putem implini ca oameni, cramponandu-ne adesea de rigori si reguli stricte impuse. Pierdem atat de multe din frumoasa existenta!